Ce se întâmplă dacă petreci mult timp prins în trafic

Ultimele studii de la Universitatea Surrey arată că acest lucru poate reduce gradul de expunere la aerul poluat cu până la 76%.

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Rezultatele studiului au arătat că sistemul de ventilaţie al maşinii a fost eficient în îndepărtarea particulelor grosiere din aer dar, pe măsură ce concentraţia acestor particule a scăzut, numărul de particule fine a crescut. Cele mai ridicate niveluri de poluare din cadrul maşinii s-au înregistrat atunci cînd ferestrele erau închise la semafor, iar ventilatorul era pornit. Nivelul de suspensii de pulberi a fost de până la şapte ori mai mare în cazul şoferilor decât al pietonilor, potrivit CSID.

De asemenea, specialiştii recomandă setarea ventilatorului astfel încât aerul să circule în interior. Recircularea aerului previne poluarea cu aer din exterior. Concentraţia agenţilor poluanţi care se adună în interiorul maşinii, în timpul blocajelor de trafic şi la semafor, este mult mai mare decât cea găsită în maşinile aflate în mişcare.

În studiu, cercetătorii au arătat că în momentul în care feresterele erau închise, dar sistemul de ventilaţie era pornit, gradul de expunere era de obicei cel mai mare în momentul staţionării în trafic, pentru că aerul de afară este mult mai poluat decât cel din interiorul maşinii. În momentul în care porneşti ventilatorul, acesta extrage aer din afară în maşină – ducând la acumularea poluanţilor în maşină.

Autorul principal al studiului, Dr. Prashant Kumar, de la Universitatea din Surrey, Marea Britanie, a arătat că 25% din expunerea şoferilor la particule nocive are loc în timpul petrecut în intersecţii cu semafoare. Poluarea în intersecţii este de 29 de ori mai mare decât pe drum deschis. La intersecţiile semaforizate, vehiculele încetinesc, opresc şi accelerează atunci lumina se face verde. Astfel, cresc nivelurile de concentraţie a particulelor poluante. În plus, maşinile se mişcă încet, astfel încât conducătorii auto sunt expuşi mai mult timp. Poluarea nu se dispersează, ci persistă şi se acumulează.

Doctorul Prashant Kumar de la Universitatea Surrey a declarat: “Când este posibil şi când condiţiile meteo permit, unul dintre cele mai bune moduri de a limita expunerea este să păstrezi geamurile închise, sistemul de ventilaţie oprit şi să încerci să creşti distanţa dintre tine şi maşina din faţă când eşti prins în trafic sau aştepţi la semafor. Dacă ventilatorul sau radiatorul trebuie să fie pornit, cea mai bună soluţie ar fi să porneşti funcţia de recirculare a aerului, astfel încât prin gurile sistemului de aerisire să-ţi vină aerul din maşină, în loc să laşi să intre aer de afară”.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a clasificat poluarea aerului din exterior ca având „risc major de mediu pentru sănătate”, arătând legătura acestuia cu 3,7 milioane de decese premature la nivel mondial, în 2012.

În 2013, OMS a arătat că poluarea aerului exterior în oraşe este la fel de cancerigen pentru oameni ca fumatul. Situaţia nu este diferită nici în alte părţi ale lumii. În SUA, expunerea la suspensiile de pulberi din aer este a opta cauză de deces, în fiecare an. La Londra, numărul deceselor legate de poluarea aerului e de 10 ori mai mare decât cel al deceselor cauzate de accidente rutiere.

Poluarea aerului contribuie la instalarea unor boli grave (cancer pulmonar, astm şi alte boli respiratorii) şi a fost asociată cu boli de inimă şi accidente vasculare cerebrale.

Sursa: CSID